Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "deficit fiscal"

Noua lege a salarizării va fi pusă în aplicare în același timp pentru toate categoriile profesionale, cu încadrare în anvelopa salarială luată în calcul în actualul plan bugetar-structural pe termen mediu și în funcție de spațiul fiscal care va fi permis de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031, prevede Planul bugetar-structural pe termen 2025-2031, transmis Comisiei Europene și publicat de Ministerul Finanțelor. Planul prevede, totodată, limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază

Cu un volum total de gaze naturale estimat la 100 miliarde metri cubi, Neptun Deep va transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Profit.ro a anunțat la începutul lunii octombrie, citând surse guvernamentale, că Guvernul s-a înțeles la nivel informal cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată.

Profit.ro a anunțat la începutul lunii octombrie, citând surse guvernamentale, că Guvernul s-a înțeles la nivel informal cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată.

Guvernul s-a înțeles cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată la 7,9% din PIB în termeni ESA (standardul utilizat la nivel UE), au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. Deficitul în termeni cash (standardul utilizat intern în România) ar urma să se situeze la circa 8%, în jurul a 142 miliarde lei.

Guvernul de la București va prezenta un plan pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul a șapte ani, în linie cu programul Comisiei Europene, însă pachetul complet de ajustare a deficitului, conținând măsuri de consolidare fiscală (creșterea veniturilor și eventuale tăieri de cheltuieli) probabil nu va fi prezentat înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale programate pentru final de noiembrie - început de decembrie, potrivit agenției de evaluare financiară Moody's.

Consiliul Fiscal (CF) estimează un deficit bugetar de 8%, peste niveluld e 6,94% pregătit de cătrre Guvern în cadrul rectificării bugetare. Potrivit CF, persistă incertitudini asupra veniturilor din digitalizare și din amnistia fiscală, în timp ce la cheltuieli Guvernul pare să fi subevaluat cheltuielile cu subvenții și bunuri și servicii, în timp ce persistă incertitudini privind impactul recalculării pensiilor.

Deficitul bugetar va depăși anul acesta 6% din PIB, dacă Guvernul nu adoptă măsuri de corecție a derapajului bugetar, avertizează Consiliul Fiscal (CF). Instituția și-a modificat prognoza anterioară, de 5,7%, la peste 6%, ca urmare a execuției bugetare nefavorabile din prima jumătate a anului, interval în care deficitul s-a situat la un nivel destul de ridicat. Consiliul Fiscal atrage atenția guvernanților și că posibilitățile de ajustare fiscală pe partea de cheltuieli sunt mai limitate, din cauza impactului inflației, dar și a efortului pe care România trebuie să-l facă în acest an pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene, cele din bugetul multianual și cele din PNRR, astfel că "procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale (din taxe, n.r.), care sunt la un nivel inadmisibil de jos", prin eliminarea exceptărilor și o eficiență mai ridicată a colectării taxelor.

Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la creșterea puternică a deficitului extern, la niveluri apropiate de cele de dinaintea crizei financiare și economice. Doar sectorul auto mai generează surplus în balanța comercială, ceea ce este nesustenabil, arată Isărescu, care adaugă că o corecție trebuie făcută treptat, astfel încât să nu ajungem într-o recesiune care ar aduce alte probleme.

Deficitul bugetar s-ar putea situa anul următor la 5,7% din PIB, peste proiecția Guvernului de 4,4% din PIB, potrivit unei opinii a Consiliului Fiscal, instituție care analizează mereu dintr-o perspectivă mai prudentă construcțiile bugetare ale Executivului. Consiliul notează contextul internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, și impactul inclusiv asupra României.

Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.

Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.

România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.

Deficitul bugetar al SUA a depășit 3.000 de miliarde de dolari în primele 11 luni din acest an fiscal, mai mult decât dublu față de nivelul record din 2019, a anunțat Departamentul Trezoreriei din SUA.

Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% din PIB și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Consiliul Fiscal (CF) a avertizat că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 4,6-4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), semnificativ peste estimarea de 3,6% a Guvernului.

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Ținta de deficit bugetar asumată de România pentru finalul anului 2019 ar putea fi depășită și poate oscila în intervalul 3,4% - 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, avertizează Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată joi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat și Raportul semestrial privind situația economică și bugetară.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.

O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.

Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.